LocationsDe ce ar trebui să existe în fiecare sat și oraș din țară planuri locale de adaptare la schimbările climatice?
26 September 2023
Echipa de funcționari publici de la nivel local și național ce au fost instruiți cum să elaboreze planuri de adaptare la schimbările climatice, mai 2023.
Tot mai multe localități sunt interesate să aibă planuri de adaptare la schimbările climatice. Inundațiile, secetele, valurile de căldură excesivă, pe lângă pagubele materiale pe care le aduc, au și un impact negativ asupra agriculturii, siguranței alimentare și, într-un final, asupra sănătății oamenilor. Autoritățile publice locale interesate de elaborarea planurilor sunt ghidate în acest proces de experții proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă.
Episoade de furtună, ploi cu grindină, ierni secetoase – aceste manifestări ale vremii au devenit mai degrabă o regulă decât o excepție în ultimii ani. Specialiștii de mediu susțin că, din cauza schimbărilor climatice, e puțin probabil ca aceste tendințe meteorologice să „se îmblânzească”. Singura soluție pe care o văd experții e adaptarea la aceste schimbări.
Aflat la nicio oră distanță de capitală, satul Floreni din Anenii Noi tinde, în ultimul timp, să fie în pas cu vremea când e vorba de adaptarea la schimbările climatice. Producătorii agricoli din sat sunt îndemnați să-și îndrepte atenția spre culturi rezistente la secetă, sătenii sunt încurajați să folosească cu socoteală apa pentru irigarea grădinilor, iar autoritățile locale au luat în serios posibilitatea elaborării și adoptării unui plan de adaptare la schimbările climatice.
Recent, 26 de funcționari publici de la nivel local și național au fost instruiți cum să elaboreze planuri de adaptare la schimbările climatice. Au aflat cum pot fi atenuate efectele secetei, cum pot contribui locuitorii la minimizarea impactului negativ al schimbărilor climatice sau de ce primăriile ar trebui să investească în procesul de adaptare la aceste schimbări. Angela Mocanu din Floreni, Anenii Noi, se numără printre funcționarii instruiți de PNUD Moldova. Ea spune că în ultimii ani administrația satului urmărește cu îngrijorare consecințele schimbărilor climatice și analizează serios necesitatea unui plan de adaptare.
„Din informațiile asimilate la instruire, am conștientizat că localitatea Floreni are nevoie de un plan local de adaptare la schimbările climatice, inclusiv pentru reducerea potențialelor pierderi și pentru atragerea proiectelor de finanțare. Cel mai mare impediment în realizarea unui astfel de plan este că necesită expertiză profesională, bazată pe date reale și presupune anumite costuri. Mizăm pe sprijinul PNUD Moldova pentru suportul consultativ și informativ în realizarea unui asemenea proiect”, spune Angela Mocanu.
Echipa proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă, sprijină primăriile din țară să adopte politici publice ținând cont inclusiv de măsurile de adaptare la schimbările climatice. De ce ar fi interesate primăriile din țară să dețină un asemenea plan? Un astfel de document le-ar permite, întâi de toate, să atragă în localități proiecte de eficiență energetică. De asemenea, reprezintă o garanție că generațiile viitoare vor avea șansa să trăiască într-un mediu verde și sănătos, explică Ioana Creitaru, specialistă în reducerea riscurilor în cadrul Biroului de Crize PNUD.
Ioana Creitaru, specialistă în reducerea riscurilor în cadrul Biroului de Crize PNUD Geneva, mai 2023.
„Este esențial ca autoritățile publice locale să fie echipate cu cunoștințe, competențe și resurse financiare care să le permită să formuleze și să implementeze măsuri de dezvoltare locală pentru a crește nivelul de reziliență al comunităților și cetățenilor. De asemenea, implicarea civică este necesară pentru succesul pe termen lung al acestor măsuri”, spune Ioana Creitaru. „Integrarea măsurilor de reducere a riscurilor necesită o abordare duală. Pe de o parte, este necesară planificarea și finanțarea unor măsuri dedicate, cum ar fi protecția împotriva inundațiilor prin amenajări teritoriale specifice. Pe de alta parte, considerentele legate de reducerea riscurilor trebuie integrate în planificarea la nivel de sector, de exemplu luarea în considerare a previziunilor meteo în măsurile de planificare a utilizării resurselor de apă. Aceste măsuri vor promova o bună pregătire și un răspuns adecvat în cazul în care riscurile se materializează în situații de criză, cât și o prevenție și anticipație a riscurilor înainte ca acestea să se actualizeze”, a atras atenția experta.
Care sunt principalele dificultăți și provocări pe care le întâmpină localitățile din Republica Moldova în gestionarea impactului dezastrelor, inclusiv provocate de schimbările climatice? În opinia lui Stas Ghilețchi, consultant național în cadrul Oficiului ONU pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre, reziliența nu este încă percepută ca un subiect intersectorial care ar trebui să implice un număr mare de actori și părți interesate. Intervențiile autorităților, de cele mai multe ori, sunt realizate ad-hoc, fără un proces de evaluare a politicilor publice la nivel local. În plus, lipsa unui mecanism sistematic de analiză a investițiilor publice nu permite identificarea, prioritizarea și finanțarea activităților menite să îmbunătățească reziliența.
„Reziliența, fie la nivel național, fie la nivel local, nu poate fi îmbunătățită doar prin câteva acțiuni. Reziliența este rezultatul cumulativ al multiplelor și diverselor intervenții. Dar, pe termen scurt, ca și prioritate pentru autoritățile publice locale aș vedea schimbarea modelului de guvernanță la nivelul fiecărei autorități publice locale. Acest lucru înseamnă transformarea modului în care sunt planificate, elaborate, aprobate, implementate, monitorizate și evaluate politicile publice. Cuantificarea impactului și estimarea beneficiilor diferitor intervenții va permite selectarea celor mai bune soluții pentru întărirea rezilienței. Consolidarea procesului de elaborare a politicilor publice va genera rezultate vizibile și la capitolul investițiilor publice, fiind prioritizate anume intervențiile care contribuie cel mai mult la consolidarea rezilienței comunităților locale”, s-a arătat convins expertul.
Pentru a diminua efectul negativ al schimbărilor climatice, autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul PNUD Moldova și al Fondului Verde pentru Climă, au elaborat recent Programul național de adaptare la schimbările climatice și Planul de acțiuni pentru realizarea acestuia. Programul setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa, sectorul forestier și este însoțit de un plan de acțiuni pentru prevenirea și depășirea riscurilor și vulnerabilităților provocate de schimbările climatice. Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete.
