Ilustrație de Alex Buretz

Deși gospodăriile aparent prosperau, inclusiv datorită banilor câștigați peste hotare, nu exista apă potabilă și acces la canalizare. Deși copiii aveau biciclete și trotinete noi, nu aveau un parc cu alei sau trotuare unde să se plimbe în siguranță. Deși elevii erau încălțați și îmbrăcați frumos pentru a merge la școală, drumurile locale erau înzăpezite sau pline de noroi, în lipsa unui tractor care ar curăța căile de acces. Astfel de disonanțe erau și mai sunt, la fiecare pas.

De trei decenii, oamenii din Republica Moldova caută posibilități de emigrare pentru a obține un trai decent. Ei uneori cheltuie și până la 90% din banii câștigați pentru bunuri și servicii de primă necesitate, după cum arată un studiu al Expert-Grup. Totodată, mii de moldoveni, fiind detașați de realitățile locale, nu mai știu cum se pot implica în dezvoltarea localităților de baștină și ce probleme sunt stringente.

Schimbăm vectorul dezvoltării locale, cu implicarea diasporei

Începând cu anul 2015, cu suportul PNUD și al Elveției, Moldova face primii pași în schimbarea vectorului dezvoltării locale, cu implicarea diasporei. Pentru prima dată, o treime din populația locală, plecată peste hotare, este întrebată de primărie: „Voi ce vreți să schimbăm în localitatea natală?” Răspunsurile au început să curgă gârlă: „Parc amenajat, drumuri bune, trotuare sigure, apă de calitate și canalizare, oportunități pentru afaceri acasă”. Astfel, autoritățile locale și oamenii plecați din sate și orașe au decis împreună, online și offline, cum e mai bine să dezvolte localitatea.

Primăria și Asociația de băștinași au apelat la un arsenal de instrumente online – rețele de socializare pentru comunicare și chestionare online pentru consultarea diasporei. Însă, noutatea absolută a fost colectarea online de fonduri pentru proiecte locale – crowdfunding.

Colectarea banilor în baza listelor, de la poartă la poartă, părea de neînlocuit

„În 2017, pentru prima dată am auzit un asemenea cuvânt – crowdfunding – și era nevoie să gestionăm un proces complex, în baza lui. Noi eram obișnuiți cu colectarea de fonduri în baza listelor, de la poartă la poartă, și ni se părea de neînlocuit.

Când ni s-a spus despre o cale nouă și care ar fi mai eficientă, nu aveam încredere în forțele noastre, nu aveam experiență, nu cunoșteam instrumentele online și pașii de urmat într-o campanie de crowdfunding”, relatează Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare.

Instruirile oferite PNUD au descifrat lumea crowdfundingului și așa s-a trecut la un alt nivel de mobilizare de fonduri.

„Nu ne venea să credem când am reușit să colectăm banii de la băștinași pentru renovarea unei porțiuni din apeductul local. Acum suntem la cel de-al treilea proiect realizat cu cofinanțare prin crowdfunding – construcția unei piețe agro-alimentare”, adaugă primara de Slobozia Mare.

Toate aceste praguri, psihologice și monetare, au fost surmontate de primele 38 localități, care au desfășurat 55 proiecte comunitare în perioada 2015-2018, datorită colectării online de fonduri. Astfel, 10.000 de localnici și migranți au contribuit cu 257.000 dolari. Bugetul total al inițiativelor, inclusiv contribuția autorităților locale și grantul oferit de Elveția, s-a cifrat la 2,52 milioane de dolari. În rezultat, circa 300.000 de persoane au parte de servicii mai bune acasă.

Acesta a fost mișcarea care a revoluționat crowdfundingul autohton. În 2019, exemplul lor a fost preluat de alte 44 de comunități.

Și pe pandemie, „Academia" de crowdfunding ajută diaspora să reușească ACASĂ

Tot crowdfundingul a fost și mai este colacul de salvare pe timp de COVID-19, zeci de Asociații de băștinași colectând fonduri pentru echipamente de protecție și utilaj medical.

De multe ori, lucrurile pregătite temeinic devin DAR în situații de criză. Reușitele în domeniului crowdfundingului au venit ca o mănușă în condițiile pandemiei.

„Toată experiența PNUD și a Elveției în domeniul crowdfundingului se profilează ca o adevărată ‘academie’ de crowdfunding, având în vedere că localitățile, mai cu seamă pe timp de pandemie, inițiază tot mai multe apeluri de colectare de fonduri și mobilizare a oamenilor. La acestea se adaugă și cele 72 de localități care au obținut finanțări în acest an de la PNUD și Elveția, proiecte care presupun și crowdfunding”, susține Zinaida Adam, managera proiectului PNUD-Elveția „Migrație și dezvoltare locală”.

Pe parcursul lunii iulie, noi promoții s-au înrolat la „academia” de crowdfunding. Printre noii „adepți” și promotori sunt Biroul Relații cu Diaspora al Cancelariei de Stat și Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Acum, aceste două instituții ghidează diaspora și autoritățile locale pe această cale, deja parcursă de PNUD cu suportul Elveției. Recent, a văzut lumina tiparului și on-line-ului un ghid de crowdfunding.

Efectul bulgărelui de zăpadă în crowdfundingul autohton

Astfel, termenul de „crowdfunding” s-a transformat din necunoscută în oportunitate la îndemâna comunităților. Asociațiile de băștinași au fost familiarizate cu platformele naționale și internaționale, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, aflând care sunt condițiile, comisionul dedus din suma colectată, durata transferului banilor etc.

Totodată, au învățat cum să conceapă campanii convingătoare, cu slogane care mobilizează și spoturi video care te duc mai aproape de click pe butonul „Donează”. Asociațiile au înțeles cât de important e să exprime mulțumiri publice donatorilor și că aceasta creează un efect al bulgărelui de zăpadă. Așa unele din ele, chiar și cele inițial sceptice, au reușit să colecteze câte 102%, 150% sau 200% din suma pe care și-au propus-o.

În august 2020, un nou val de campanii locale de crowdfunding sunt lansate, pentru proiecte de dezvoltare economică locală, dar și de dezvoltare a serviciilor precum: iluminat stradal, reconstrucția de drumuri și piețe, amenajarea de parcuri și centre multifuncționale.

Incubator – Accelerator 1+1 – DAR 1+3

Pentru că e puțin probabil să reușești să colectezi la prima încercare zeci de mii de dolari de la diasporă, fiind la mijloc rezistență și alte necunoscute, PNUD și Elveția au conceput mai multe programe de susținere pentru asociațiile de băștinași:

• „Incubator” – 1.000 dolari, și cofinanțare de 10% de la diasporă;
• „Accelerator 1+1” – până la 10.000 dolari, și cofinanțare în egală măsură de la diasporă.

Una dintre comunitățile care a „absolvit” cu succes ambele programe este Geamăna.

„Anul trecut am primit un grant de 1.000 de dolari. Am colectat tot atâta de la diasporă pentru amenajarea parcului din localitate. Anul acesta ne-am propus să construim o piață agroalimentară. În acest sens, Guvernul Elveției ne sprijină cu 10 mii de dolari, primăria alocă 21 de mii de dolari, iar băștinașii sunt îndemnați să contribuie pe o platformă de crowdfunding cu aproximativ 7 mii de dolari. Această piață din Geamăna va fi un loc de comercializare a produselor eco pentru oamenii din centrul țării și, de asemenea, iar pentru producătorii din Geamăna va fi o sursă de venit care le va permite un trai decent”, spune Elena Malairău, președinta Asociației din Geamăna „Generația G”.

Buna practică de implicare a băștinașilor în dezvoltarea locală, promovată și prin aceste două programe „Incubator” și „Accelerator 1+1”, a culminat în acest an cu programul guvernamental „Diaspora acasă reușește 1+3”. Astfel, cele 42 de localități beneficiare ale programului DAR 1+3 planifică să colecteze cumulativ de la diasporă 205.724 mii dolari, ceea ce înseamnă, în medie, apr. 5000 dolari per localitate.

„Crowdfundingul este unul dintre instrumentele inovative de care Biroul Relații cu Diaspora are nevoie pentru a apropia diaspora de casă. Programul DAR 1+3 este în primul an de implementare și, așa cum a coincis cu pandemia, ar fi putut eșua dacă nu erau astfel de instrumente precum crowdfundingul. Mulțumim PNUD și Elveției pentru suportul acordat și transferul de experiență. Doar prin asemenea abordări putem demonstra că diaspora acasă reușește”, spune Valeriu Turea, șeful Biroului Relații cu Diaspora a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Astfel, în ultimii patru ani, comunitățile și diaspora au pus crowdfundingul în slujba dezvoltării locale.