75% din toată munca casnică este realizată de femei

Un interviu cu Bharati Sadasivam, Lideră de echipă, Egalitatea de gen și abilitarea femeilor, Centrul Regional din Istanbul, PNUD

Revista ONU: Ce presupun serviciile de îngrijire și de ce această discuție e importantă și actuală?

Bharati Sadasivam: Serviciile de îngrijire sunt serviciile care sunt realizate pentru bunăstarea oamenilor dintr-o gospodărie: copii, persoane în etate, bolnave, cu dizabilități, precum și pentru adulții care muncesc. Acestea pot fi servicii de îngrijire propriu-zise, de exemplu: îngrijirea copiilor, persoanelor în etate, persoanelor cu dizabilități sau bolnave, dar și servicii indirecte, de exemplu: spălatul hainelor, curățenie, cumpărături, asigurarea cu combustibil, cu apă sau gătitul. Toate aceste servicii presupun „lucrul de îngrijire”.

Aceste servicii pot fi și plătite, atunci când sunt efectuate de specialiști în îngrijire, profesori pentru preșcolari, profesioniști în domeniul sănătății, persoane care efectuează activități de menaj.

Atunci când sunt prestate în familie, serviciile de îngrijire sunt aproape invizibile – ele nu sunt calculate drept parte a economiei naționale, a creșterii PIB-ului*, deși ele sunt foarte importante pentru viitorul societății și pentru bunăstarea oamenilor. Serviciile de îngrijire fac familiile să devină mai productive, susțin performanța oamenilor în economie și în societate. Noi trebuie să înțelegem că 75% din toată munca neplătită, în lume, este executată de femei. Aceasta limitează enorm de mult capacitatea lor să intre pe piața muncii și să-și construiască o carieră, să-și asigure un venit, să aibă oportunități și libertate de alegere, dezvoltare personală sau chiar odihnă și recreere.

Dacă nu schimbăm modul dezechilibrat de abordare a serviciilor de îngrijire, atât societatea, cât și economia, vor avea de suferit.

Revista ONU: Ați spus că 75% din toate serviciile de îngrijire le prestează femeile și, din această cauză, au mai puține oportunități. De ce sunt afectate în special femeile?

Bharati Sadasivam: Haideți să discutăm cazul Moldovei – femeilor, până acum, le mai este oferit un concediu maternal de durată lungă, în timp ce bărbaților le-a fost oferit, abia recent, doar două săptămâni de concediu paternal. Înseamnă că în Moldova concediul pentru îngrijirea copiilor durează trei ani, și în majoritatea cazurilor, în aproximativ 90% din cazuri, acesta este luat de femei. Dacă femeile lucrează în sectoarele unde aptitudinile lor nu se erodează după o pauză de trei ani și ele au șansa să revină la muncă – ele sunt destul de norocoase. Însă, dacă femeia are doi copii și nu lucrează timp de 6 ani, atunci acest fapt poate afecta capacitatea ei de a reveni la muncă, mai ales că femeile sunt responsabile și pentru creșterea copiilor, și pentru menținerea gospodăriei. Anume din această cauză, noi acordăm atâta atenție modului de acordare a concediului maternal și serviciilor de îngrijire.  

În general, acest fenomen afectează întreaga familie, pentru că el promovează ideea că doar femeia trebuie să aibă grijă de copii, iar tații nu au vreun rol în creșterea lor. Această idee prejudiciază mai ales copiii, pentru că este foarte important ca și ei să nu-și vadă părinții limitați de aceste roluri de gen, dar să primească dragoste și grijă de la ambii părinți.

Revista ONU: Cum putem îmbunătăți lucrurile, în special, în Moldova? Care sunt recomandările dumneavoastră, pentru că unele femei, de exemplu, ar fi bucuroase să nu lucreze trei ani și să primească indemnizații?

Bharati Sadasivam: Acesta este un subiect foarte sensibil, care trebuie abordat cu multă atenție, dezvoltând un dialog cu familiile, comunitățile și femeile, în special. Noi trebuie să discutăm cu toate părțile implicate, să înțelegem necesitățile lor reale și să explicăm tuturor celor implicați că orice încercare de modificare a legislației nu are în vedere reducerea bunăstării lor, ci creșterea oportunităților.

În Guvern deja se discută despre gradul mic de acoperire cu servicii de îngrijire a copiilor în vârsta de 0-3 ani, ceea ce este demonstrat și de cercetări. În Moldova, cu serviciile de îngrijire a copiilor, de această vârstă, sunt asigurate doar 10% din populația rurală și doar aproximativ 60% din populația orașelor, ceea ce este cu mult sub nivelul mediu al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Din această cauză, inițiind discuția despre faptul că femeile sunt în afara pieței muncii pentru atât de mult timp, este necesar să discutăm și despre extinderea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor. Dacă doriți să reduceți timpul concediilor plătite pentru femei, trebuie să le oferiți șansa și accesul la servicii de îngrijire a copiilor. Desigur, unele femei vor alege să primească indemnizații și să stea acasă, însă este important să le oferim această alegere.

PNUD, alte agenții ONU și organizațiile societății civile din Moldova susțin că serviciile pentru copii și vârstnici trebuie să fie îmbunătățite, iar nivelul de profesionalism al prestatorilor de servicii trebuie să crească. Prestatorii de servicii trebuie să fie instruiți pentru oferirea unor servicii profesioniste și calitative, astfel încât acest sector să devină atractiv atât pentru femei, cât și pentru bărbați, din punctul de vedere al angajării.

În același timp, sunt necesare eforturi considerabile de advocacy și educație direcționate către bărbați și femei, pentru ca aceștia să perceapă oportunitățile și beneficiile revenirii la muncă, precum și costurile pentru femeile care se află în afara pieței muncii.

Revista ONU: Ați spus că una dintre soluții ar putea fi dezvoltarea serviciilor publice pentru copiii de 0-3 ani. Aceasta ar trebui să fie o investiție a Guvernului sau a sectorului privat?

Bharati Sadasivam: Acesta este un sector unde sunt implicați foarte mulți actori. Cercetările arată că banii alocați de Guvern pentru aceste scopuri sunt chiar o investiție. Pe lângă faptul că aceste cheltuieli contribuie la dezvoltarea capitalului uman al femeilor, și pentru copii este foarte important să socializeze de la o vârstă fragedă. Noi am susținut o cercetare în Turcia, efectuată de Universitatea Tehnică din Istanbul, care a simulat impactul politicilor de investiții în sectorului serviciilor de îngrijire versus impactul aceleiași investiții în sectorul infrastructurii reale, cum ar fi construcțiile. Cercetătorii au aflat că investind în sectorul serviciilor de îngrijire, același volum de resurse generează de 2,5 ori mai multe locuri de muncă decât sectorul construcțiilor. În plus, aceste locuri de muncă sunt de fapt „locuri decente de muncă”, ceea ce înseamnă că oferă beneficii, securitate și angajare pe termen lung. Desigur, acest sector oferă locuri de muncă pentru femei, dar și pentru bărbați. Din cauza faptului că acest sector prestează servicii de îngrijire a copiilor el stimulează și prestarea serviciilor de alimentație, producere a îmbrăcămintei și jucăriilor și orice mai e necesar pentru activitatea unui centru pentru copii. Aceasta înseamnă că serviciile de îngrijire generează locuri de muncă și în alte industrii, ceea ce va atrage și bărbați, și femei.  

Revista ONU: Cât de amplu trebuie să fie efortul Guvernului Moldovei pentru lansarea noilor servicii sociale, pentru îmbunătățirea serviciilor de îngrijire?

Bharati Sadasivam: Eu cred că s-a făcut destul de mult deja, deci nu va costa foarte mult să fie schimbate politicile. De exemplu, Guvernul ar putea să examineze posibilitatea să extindă cele două săptămâni de concediu paternal plătit la cel puțin trei sau șase luni, să-l facă plătit integral, stimulând bărbații să profite de această oportunitate. Pe termen lung, aceste cheltuieli se vor îndreptăți, pentru că femeile vor avea posibilitatea să-și împartă responsabilitățile casnice cu soții lor și să profite de oportunitățile lor de carieră. Datorită acestui fapt, va crește PIB-ul în general, pentru că și bărbații, și femeile vor avea șansa să revină la muncă.
Referitor la alte tipuri de investiții, de exemplu pentru serviciile de îngrijire sau extinderea serviciilor de grădiniță, vor fi necesare anumite cheltuieli, dar aceasta nu înseamnă că toți banii vor trebui să fie investiți deodată.

Revista ONU: Cum se clasează Moldova în comparație cu alte țări din regiune?

Bharati Sadasivam: Dacă e să o comparăm cu alte țări din regiune, Moldova nu o duce foarte rău, însă se constată niște diferențe considerabile dintre mediul rural și urban. De asemenea, sunt diferențe de salarii și segregare pe criteriul de gen la locul de muncă, în special, din cauza responsabilităților casnice ale femeilor. Mai sunt și discrepanțe legate de revenirea tardivă din concediile maternale și poziționarea femeilor în sectoarele unde nu sunt plătite chiar foarte bine.

Această situație o observăm în toate activitățile noastre, în toate țările, în toate regiunile. Noi întotdeauna promovăm abilitarea economică a femeilor, noi spunem că trebuie să fie mai multe locuri de muncă, iar femeile să revină pe piața muncii, femeile trebuie să înceapă să lucreze, să genereze venituri, să devină întreprinzătoare.

Timpul de lucru al femeii nu este infinit. Nu le poți cere să revină pe piața muncii și să genereze venituri, dacă nu atragi atenție lucrului de îngrijire și nu-l redistribui între membrii familiei, stat și societate. În această regiune, dar și în majoritatea regiunilor de pe glob, femeile fac mult mai mult lucru de îngrijire neplătit în paralel cu cel plătit. Fără să atragi atenție acestui aspect, nu poți merge mai departe, să asiguri independența economică a femeilor.

Problema serviciilor de îngrijire a devenit stringentă în era Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, pentru că ele prevăd o țintă exactă de recunoaștere, reducere și redistribuire a lucrului de îngrijire neplătit, până în 2030.

Soluționând problema lucrului de îngrijire neplătit, în paralel, progresăm și în realizarea altor câteva Obiective, conexe cu angajarea în câmpul muncii, sărăcie, educație, inegalități și, desigur, egalitate de gen. Noi credem că serviciile de îngrijire sunt o pârghie, o cheie, care deschide calea spre un mare potențial în toate domeniile de dezvoltare umană. Din această cauză, noi lucrăm pentru creșterea atenției acordate lucrului de îngrijire, drept bază pentru dezvoltarea umană și creșterea economică a țării.

* 41% din numărul total de ore de lucru le reprezintă serviciile de îngrijire;76% din serviciile de îngrijire sunt prestate de femei, în timp ce doar 36% din timpul de lucru plătit revine femeilor; săptămânal, volumul de lucru neplătit prestat de femei este de trei ori mai mare decât cel prestat de bărbați. (Sursa: UNDP Human Development Report 2015; Charmes 2015)