Egalitatea de gen rămâne un obiectiv îndepărtat într-o societate patriarhală, este concluzia unui raport lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) din cadrul procesului de monitorizare a alegerilor generale locale din 2023 din perspectiva de gen. Analiza, intitulată „Descoperirea unui status quo patriarhal. Încotro ne îndreptăm? Studiu privind percepțiile populației cu privire la rolurile de gen în procesul decizional”, a fost elaborată în parteneriat cu Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte, cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), IM Swedish Development Partner Lund Sucursala Moldova, UN Women și PNUD Moldova.

Raportul analizează stereotipurile și percepțiile profunde care există în rândul populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților în procesul decizional. Astfel, stereotipurile de gen, rolurile tradiționale și înrădăcinarea prejudecăților cu privire la abilitățile și competențele femeilor continuă să împiedice progresul către schimbare.

Principalele constatări evidențiate sunt: 

1. Concepțiile patriarhale persistă într-o bună parte a populației. Peste 50% din populație este totalmente sau mai degrabă de acord că este datoria femeilor să se ocupe mai mult de treburile casnice, iar peste 60% – că este mai mult de datoria bărbatului să aducă bani în casă, în plus, 54,5% dintre respondenți consideră că destinul femeii este familia și gospodăria.
2. Percepțiile societății față de rolul femeilor în politică și procesul decizional s-au înrăutățit în 2023, cu un număr mai mare de respondenți care consideră că femeile nu au ce căuta în politică (27%) și că sunt mai puțin capabile să dețină funcții de conducere (18%).
3. Există o scădere drastică în rândul populației care susține diversitatea umană în administrația publică locală, în special creșterea numărului de femei, a persoanelor cu dizabilități și reprezentanților minorităților etnice în procesul decizional. Această tendință poate descuraja implicarea acestor categorii de persoane în luarea deciziilor la nivel local și raional. Cel mai drastic s-au schimbat viziunile față de femei. În scrutinul din 2023, 34% din respondenți ar prefera un bărbat și doar 5,9% o femeie, iar 26,9% ar susține un bărbat consilier și doar 6,8% o femeie în această funcție. Totodată, dacă în anul 2021 30% din persoanele respondente considerau că numărul femeilor trebuie să fie mai mare, în anul curent, această pondere nu ajunge la nici 18%
4. Tendința pozitivă a acestui scrutin este că se dorește creșterea numărului de tineri în funcții de conducere. În jur de 50% din populație crede că numărul tinerilor în funcții de conducere trebuie să fie mult mai mare. Astfel, putem menționa că cel puțin față de un grup considerat marginalizat, există un progres în societate și s-au schimbat percepțiile, fapt ce evidențiază importanța implicării tinerilor în procesul decizional, prin valorizarea competențelor și contribuției lor, iar drept rezultat se poate construi o societate mai echilibrată, inovatoare și sustenabilă.
5. Jumătate din populația adultă a Republicii Moldova nu este activă și interesată de procesul electoral. Nivelul înalt de indiferență și pasivitate în procesul electoral denotă că populația cu nivel jos de implicare va da dovadă și de o prezență foarte joasă la vot, în timp ce categoria de populație activă în campania electorală (care urmărește știrile politice, dezbaterile electorale, care participă la întâlnirile cu candidații electorali, care analizează profilul acestora etc.) vor manifesta o predispoziție mai înaltă de a merge la vot.
6. Ponderea populației pasive în campaniile electorale a crescut în scrutinul din 2023, cu circa 8pp față de alegerile parlamentare din 2021. Acest lucru se explică prin: (i) nivelul general de anxietate rezultat din efectele crizelor economice și de securitate din ultima perioadă, pentru care sunt blamate autoritățile publice, (ii) nivelul de dezamăgire în raport cu promisiunile electorale, (iii) incertitudinea cu privire la capacitatea alegătorului de a influența procesul electoral. 

PNUD a susținut efectuarea analizelor similare și pentru alegerile: parlamentare din 2014, locale generale din 2015, prezidențiale din 2016, parlamentare din 2019 și locale generale din 2019, alegerile prezidențiale din 2020 și alegerile parlamentare anticipate din 2021.