Președinția Republicii Moldova, cu sprijinul PNUD Moldova, Fondului Verde pentru Climă și Ambasadei Suediei la Chișinău, a lansat dialogul național privind riscurile și vulnerabilitățile provocate de schimbările climatice și oportunitățile de răspuns la acestea. Peste 100 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, mediului academic, societății civile și producători agricoli au discutat pe 25 noiembrie 2022 în cadrul conferinței „Avansarea agendei naționale privind schimbările climatice în silvicultură și agricultură în Republica Moldova”, politicile de mediu pe care ar trebui să le implementeze autoritățile naționale pentru a face față vremii secetoase, precipitațiilor abundente sau schimbărilor neprevăzute de temperatură.

În discursul de la deschiderea oficială a evenimentului, Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a menționat că „schimbările climatice nu ne întreabă dacă suntem gata de ele, dacă avem resurse pentru a răspunde acestui fenomen sau dacă au venit într-un moment potrivit. Adaptarea la aceste schimbări va fi grea. Creșterea rezilienței va fi dificilă. În special pentru noi, pentru că avem resurse mai puține, suntem mai puțin pregătiți și avem instituții mai slabe. Dar nu avem încotro, trebuie să ne adaptăm. Pentru a rezista. Pentru viitorul nostru și al copiilor noștri aici, în Moldova”.

Autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, lucrează în prezent la elaborarea Programului național de adaptare la schimbările climatice, astfel încât sectoarele-cheie, inclusiv agricultura și silvicultura, să fie mai puțin afectate de secetă, ploi torențiale sau variații bruște de temperatură.

Ambasadoarea Suediei la Chișinău, Katarina Fried, a atras atenția că „Suedia se angajează să sprijine eforturile continue ale Moldovei, în conformitate cu viziunea și aspirațiile țării pentru integrarea europeană. Aceasta va rămâne o prioritate pentru noi în cadrul președinției UE de anul viitor, dar și dincolo de aceasta. Intenționăm să punem la dispoziție cunoștințele emergente, inovații, parteneriate și finanțare pentru progresul țării în ceea ce privește dimensiunile de mediu și climă.”

Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice riscă să se producă în special asupra sectorului economic cheie – agricultura, afectând mai ales cetățenii din mediul rural. Datele Analizei comune de țară a ONU arată că pentru 57% dintre locuitorii Republicii Moldova, agricultura reprezintă o sursă majoră de hrană și de venit. Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Dima Al-Khatib, a afirmat că „în Moldova, acțiunile privind schimbările climatice înregistrează deja progrese atât la nivel de politici, cât și în practică. Următorul Program național de adaptare la schimbările climatice și Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în anul 2050 sunt în proces de elaborare, cu sprijinul PNUD. PNUD își menține angajamentul de a sprijini Guvernul Republicii Moldova în atingerea obiectivelor și acțiunilor ambițioase privind clima și tranziția ecologică, în conformitate cu deciziile luate la COP27 și rezultatele procesului național de planificare a politicilor în domeniul schimbărilor climatice.”

Din momentul în care Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, autoritățile Republicii Moldova și-au asumat un șir de angajamente în fața partenerilor europeni, inclusiv în ce privește protejarea mediului. Măsurile care urmează a fi realizate și adoptate în domeniu ar trebui să fie ghidate de bunele practici ale Uniunii Europene.

Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevicius a afirmat: „Schimbările climatice și degradarea mediului sunt interconectate – fără a aborda una dintre aceste probleme, nu o vom putea rezolva pe cealaltă. Astfel, trebuie să tindem să avem o viziune mai largă, aceea a transformării economiilor noastre conform unui model durabil, tranziția ecologică, stoparea distrugerii biodiversității și traiul într-un mediu fără poluare. Pactul Ecologic European este răspunsul nostru la aceste provocări și salut interesul Moldovei de a-și baza creșterea economică viitoare pe postulatele Pactului Ecologic European, în calitate de țară candidată la UE”.

În cadrul evenimentului a fost împărtășită și experiența altor state privind procesul de adaptare la schimbările climatice, participanții având oportunitatea să cunoască măsurile de adaptare aplicate în Olanda, România, Armenia etc.

Republica Moldova simte deja efectele schimbărilor climatice, iar impactul acestora se va intensifica pe termen mediu și lung. Efecte devastatoare ca urmare a schimbărilor climatice riscă să se producă, în special, asupra sectorului economic cheie – agricultura.

Pădurile din Republica Moldova sunt la fel de vulnerabile în fața acestor evoluții. În Republica Moldova, aproape 450 de mii de hectare sau circa 11,3% din suprafața țării sunt acoperite cu păduri. Dintre acestea, pădurile mature, adică de zeci şi sute de ani, reprezintă doar 9%. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.