Republica Moldova își fortifică capacitățile de monitorizare, verificare și raportare (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru a asigura cadrul sporit de transparență în contextul Acordului climatic de la Paris și a putea accesa finanțare pentru emisiile de carbon. Instituțiile membre ale sistemului MRV din Moldova, printre care autorități publice centrale, locale și întreprinderi de stat, participă în perioada 31 octombrie - 1 noiembrie la un atelier de instruire dedicat inventarierii emisiilor de GES în sectorul energetic. Atelierul este organizat de proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. 

„Republica Moldova are un sistem robust de monitorizare, verificare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat încă în 2018 și actualizat cu sprijinul EU4Climate în 2021. Însă, din cauza capacității instituționale reduse, inventarierea GES este realizată de un grup de experți susținut de partenerii de dezvoltare. Această instruire este următorul pas practic în calea preluării treptate de Agenția de Mediu a responsabilităților de implementare a sistemului MRV”, a declarat Stela Drucioc, Șefa Direcției politici de aer și schimbări climatice în cadrul Ministerului Mediului.

În cadrul atelierului sunt examinate subiecte care țin de metodologiile internaționale, orientările și bunele practici pentru calcularea emisiilor de GES în sectorul energetic, blocajele cheie legate de pregătirea inventarului național de GES în sectorul energetic al Republicii Moldova, cele mai bune practici UE în colectarea datelor din sectorul energetic și analiza datelor pentru calculele naționale și municipale ale emisiilor de GES în sectorul energetic. De asemenea, au fost formulate recomandări pentru îmbunătățirea procesului de inventariere a emisiilor de GES în sectorul energetic, inclusiv mecanisme de coordonare, îmbunătățirea procedurilor de gestionare a datelor, adoptarea celor mai bune practici internaționale. Participanții au efectuat și exerciții practice de inventariere a gazelor cu efect de seră în sectorul energetic din Republica Moldova. 

O instruire similară privind asigurarea calității datelor a fost organizată în vara anului curent și alte ateliere dedicate sectoarelor deșeurilor și forestier urmează a fi organizate.

„Criza globală a energiei și creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie reprezintă o provocare atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Republica Moldova în îndeplinirea obiectivelor climatice. O astfel de criză însă nu trebuie să ne distragă atenția, iar UE sprijină Republica Moldova atât în depășirea crizei, cât și urmărirea propriilor obiective climatice”, a declarat Solomon Ioannou, Ofițer de programe în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Primul ciclu de raportare către Secretariatul Convenției ONU pentru Schimbările Climatice (CONUSC) în baza noului mecanism MRV a început în anul 2020. Primele rapoarte bienale privind transparența vor fi transmise până la sfârșitul anului 2024. 

„PNUD și Uniunea Europeană și-au unit eforturile și sprijină Guvernul Moldovei pentru a monitoriza mai bine emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu cerința relativ nouă stabilită de Cadrul de transparență consolidat în temeiul Acordului de la Paris, astfel încât să formeze o bază esențială de date fiabile, transparente și comprehensive pentru înțelegerea nivelurilor actuale de emisii, pentru creșterea ambiției și urmărirea progresului,” a afirmat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Cu un buget total de 8,8 mln euro, proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.

aCCESEAZĂ COMUNICATUL DE PRESĂ ÎN LIMBA RUSĂ.