În Republica Moldova ponderea femeilor care dețin funcția de primară va atinge 30% în 2035, este una din concluziile unui raport de monitorizare a alegerilor generale locale din perspectiva de gen, efectuat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Analiza, intitulată „Primare în umbră – Studiu privind reprezentarea femeilor și bărbaților în funcțiile elective la nivel de primării”, a fost elaborată în parteneriat cu Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte, cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), IM Swedish Development Partner Lund Sucursala Moldova, UN Women și PNUD Moldova.

Monitorizarea a evidențiat existența unor bariere care împiedică participarea femeilor în această funcție electivă, ceea ce necesită o reflecție și un efort comun pentru a le depăși. Constatările experților evidențiază că există factori sociali și culturali care influențează predispoziția femeilor de a se lansa în politică. Responsabilitățile de îngrijire, lipsa suportului familial și lipsa de încredere în propriile forțe și capacități sunt principalele bariere identificate. 

Un alt aspect important relevat de monitorizare este reprezentarea stereotipică asociată cu funcția de primar/ă. Aproximativ 50% dintre respondenți asociază această funcție cu calități legate de statutul marital, prezența copiilor și religiozitate. De asemenea, doar 8% cred că un primar ar trebui să fie o femeie, în timp ce 36% consideră că trebuie să fie un bărbat. Aceste opinii reflectă necesitatea unei schimbări în mentalitatea și percepția societății cu privire la rolul și capacitățile femeilor în politică.

Referitor la participarea femeilor în alegeri, se constată o creștere lentă a candidaturilor acestora pentru funcția de primară. Comparativ cu scrutinul din 2011, ponderea femeilor candidate a sporit cu doar 7%. În alegerile locale din 2023, ponderea femeilor care au candidat a constituit 30,4% din totalul candidaților, înregistrând o creștere cu doar 3% față de scrutinul din 2019 și cu 7% față de alegerile locale din 2011. Acest aspect subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a spori participarea femeilor în politică.

În ceea ce privește candidatele independente, este constatată o creștere cu 6% față de scrutinul din 2019. Cu toate acestea, ponderea femeilor care candidează independent rămâne mai mică decât cea a femeilor desemnate de partidele politice. 

În privința femeilor alese în funcția de primară, progresele înregistrate sunt nesemnificative. În acest scrutin, au fost alese 216 femei primare, reprezentând 24,1% din numărul total de candidate. Comparativ cu alegerile precedente, numărul acestora a crescut cu doar 2%. Această tendință se menține neschimbată în ultimele patru scrutine. Luând în considerare evoluția ultimilor ani, se estimează că ponderea femeilor care dețin funcția de primară va atinge 30% în 2035.

O altă constatare este reprezentarea femeilor în spațiul mediatic. Indiferent de tipul produsului mediatic analizat: dezbateri electorale, spoturi electorale, talk-show-uri și știri din 10 posturi TV monitorizate, femeile sunt reprezentate într-un număr destul de mic, în special în orele de audiență scăzută. 

PNUD a susținut efectuarea analizelor similare și pentru alegerile: parlamentare din 2014, locale generale din 2015, prezidențiale din 2016, parlamentare din 2019 și locale generale din 2019, alegerile prezidențiale din 2020 și alegerile parlamentare anticipate din 2021.