Diana, o moldoveancă care locuiește în Oslo, Norvegia, are amintiri frumoase despre casă și copilărie.  Deși vroia să ofere ceva în schimb pentru localitatea sa natală, lipseau oportunitățile pentru implicare în inițiative care ar îmbunătăți situația celor de acasă, iar comunicarea cu satul natal era limitată la interacțiuni online cu familia și cu prietenii. "Unica modalitate să aflu ceva despre localitate erau discuțiile telefonice sau prin Skype cu părinții, care știau doar ce mai fac rudele sau prietenii. Era greu să înțeleg situația actuală din sat, și, astfel, să mă implic în viața socială și economică a comunității", spune Diana.

În ultimul deceniu, aproximativ o treime din populația aptă de muncă a Moldovei a emigrat permanent sau temporar, privând astfel țara de forțe vitale și lăsând în urmă copii și vârstnici afectați de migrație. În același timp, diaspora investește mult în țara sa, Moldova fiind în topul țărilor care beneficiază de remitențele migranților, atingând o rată de aproximativ 22% din PIB. Aceste resurse financiare trimise de peste hotare au determinat o creștere a consumului și au contribuit la abilitarea grupurilor vulnerabile, la reducerea sărăciei, la creșterea nivelului de școlarizare și la stimularea afacerilor locale. Cu toate acestea, populația din mediul rural rămâne a fi cea mai vulnerabilă, cu acces limitat la servicii de bază, cum sunt educația, sănătatea, apa și canalizarea (43% din populația rurală nu e conectată la infrastructura de apă), și în condiții de lipsă a locurilor de muncă – toate sporesc migrația.

Economiile migranților moldoveni reprezintă o resursă neexplorată de capital privat, atingând cifre de miliarde de euro, care ar putea fi investite în îmbunătățirea serviciilor publice. Aceasta ar fi posibil, cu condiția ca politicile locale de dezvoltare să țină cont de potențialul diasporei și să implice migranții pentru a contribui la dezvoltarea comunităților lor de baștină.

Diana și-a petrecut copilăria într-un orășel mic, Vorniceni, unde lipsesc o bună parte de servicii de bază. Fiind selectată una din cele 25 comunități partenere ale proiectului PNUD Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), Vorniceni va implementa inițiative pilot de mobilizare a diasporei moldovenești care, împreună cu autoritățile locale, vor lucra la îmbunătățirea serviciilor de bază, prin transfer de cunoștințe și abilități, și creare a oportunităților generatoare de locuri de muncă.

Prin suportul oferit pentru o continuă participare și implicare a populației locale și a migranților în procesul de planificare și luare a deciziilor, PNUD își canalizează suportul tehnic și logistic pentru a crește capacitățile autorităților locale și a răspunde necesităților existente. Grație susținerii Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), peste 30.000 de migranți moldoveni care locuiesc peste hotare vor avea posibilitatea să participe la dezvoltarea locală a comunității lor de baștină.

“Aceasta este o inovație uriașă pentru sat, o oportunitate incredibilă pentru nativii noștri să revină oricând cu idei, experiență, susținere, contribuții și proiecte. În așa fel vom putea să asigurăm un nivel mai mare de transparență, participare și consultare a băștinașilor noștri plecați peste hotare, în toate procesele de planificare locală și luare a deciziilor, astfel construind încredere și implicându-i în inițiative locale de dezvoltare”, spune Viorica Mamaliga, persoana responsabilă pentru migrație la nivel local, Primăria Vorniceni.

Una dintre primele activități ale proiectului a fost crearea unui sistem de transmisiune on-line, care aduce mai aproape migranții și comunitățile locale pentru a discuta necesitățile și prioritățile lor. În rezultat, autoritățile locale din Vorniceni, împreună cu locuitorii din sat, au avut ocazia să se întrunească virtual cu peste 50 de migranți și să decidă împreună cum să susțină mai eficient localitatea. Pe lângă un set de pachete de bază, participanții au decis să trimită rechizite școlare și îmbrăcăminte la un număr de 15 familii vulnerabile din sat, astfel prevenind fenomenul de abandon școlar, din cauza sărăciei.