Fiecare a zecea persoană din regiunea Europei și Asiei Centrale este emigrant/ă cu statut temporar sau permanent.

Această regiune este o sursă a migrației atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sale. Din cele peste 250 de milioane de oameni care locuiesc in regiune, cel puțin 10 procente sunt emigranți. Motivele care determină oamenii să plece variază de la cele economice și sociale, la cele politice și legate de conflicte. Deși mulți aleg să emigreze spre Europa, 80 procente din migranţii din regiune aleg să se mute în interiorul acesteia, unde Turcia, Kazahstan și Rusia rămân a fi principalele destinații.

De asemenea, regiunea are cea mai mare pondere a remitențelor ca proporție din PIB, atingând un maxim istoric de 74 miliarde USD în 2021 [1]. Aceasta înseamnă că, în fiecare an, aproximativ 25 de milioane de migranţi trimit bani acasă celor aproximativ 100 de milioane de persoane care beneficiază de aceste resurse. Fără nicio îndoială, remitențele reprezintă o sursă vitală de venit, precum și un mijloc de reducere a sărăciei în regiune. Totuși, dincolo de această constatare, sunt aspecte suplimentare care necesită a fi elucidate.  

Emigrația din regiune a determinat dezvoltarea unor comunități diasporale mari. Implicarea acestora a depășit conceptul remitențelor trimise acasă rudelor, ele contribuind la dezvoltarea localităților de origine, prin inițiative de reducere a sărăciei, creștere economică sau redresare post criză. Diaspora a reprezentat, de asemenea, un aliat important în eforturile țărilor de origine de sprijinire a acțiunilor umanitare.

De la izbucnirea pandemiei COVID-19, diaspora a jucat un rol din ce în ce mai important în sprijinirea comunităților locale. De exemplu, Viorica Chelban, o migrantă din Republica Moldova care locuiește în Marea Britanie, s-a întors temporar în satul său natal pentru a sprijini medicii în lupta lor împotriva pandemiei. Viorica a donat echipamente de protecția personală, a conceput un plan de acțiune la nivel local și a oferit sprijin zilnic medicilor în tratarea pacienților, până când situația s-a stabilizat.

Diaspora uzbecă din Europa a lansat campania „Solidaritate cu Uzbekistanul”, datorită căreia au fot colectați 50 000 de dolari pentru a oferi ajutor alimentar pentru 500 de familii din patru regiuni ale țării, pentru a ajuta persoanele care suferă de COVID-19 și pentru a face față consecințelor pandemiei. Diaspora armeană a organizat o videoconferință cu medici radiologi de top de la Școala de Medicină a Universității din New York, dar și cu medici din Armenia, pentru a face schimb de cunoștințe și informații privind tendințele globale, cele mai eficiente metode de tratament, publicații științifice recente și aplicarea acestora în practică, precum și despre eforturile SUA în utilizarea inteligenței artificiale, pentru a aborda problemele urgente cauzate de pandemia COVID-19. Diaspora albaneză a donat 5 000 de teste COVID-19 Ministerului Sănătății și Protecției Sociale, pentru a extinde aria de testare.

În context de criză, această implicare atenuează efectele negative asupra țărilor de origine și a concetățenilor. Comunitățile din diasporă au cunoștințe vaste, expertiză, abilități organizaționale și responsabilitate. Cel mai important lucru este că acestea înțeleg nemijlocit necesitățile compatrioților săi de acasă. De aceea, ajutorul lor înseamnă mult mai mult decât sprijin financiar. Diaspora poate contribui la transferul de competențe și cunoștințe și ar trebui să fie considerată un partener valoros pentru instituțiile guvernamentale și de dezvoltare în formularea unor răspunsuri complexe și adaptate la schimbările majore, cum este o pandemie sau mișcări masive ale refugiaților.

Diaspora ucraineană susține răspunsul la criză

Să examinăm mai îndeaproape situația actuală din Ucraina. În primele patru luni de la declanșarea crizei, peste 14 milioane de persoane, majoritatea femei și copii, au fost strămutate forțat. Diaspora ucraineană, estimată la aproximativ șapte milioane de persoane, implicată activ încă din 2014, a oferit un sprijin imediat și esențial. Prin intermediul celor peste 1 000 de organizații ale diasporei ucrainene din întreaga lume, aceasta a răspuns prin furnizarea de servicii economice, sociale și de informare, precum și de asistență umanitară. Inițiativele includ colectarea de alimente și haine și trimiterea de bani pentru a cumpăra bunuri de primă necesitate, precum și strângerea de fonduri pentru reconstrucția de după război. Diaspora ucraineană a inițiat, de asemenea, campanii în țările-gazdă pentru a ajuta femeile cu angajarea în câmpul muncii, cazarea și obținerea documentelor, precum și pentru a înscrie copiii și tinerii în grădinițe, școli și universități.

Diaspora, în ajutorul vecinilor

Dincolo de aceasta, războiul din Ucraina a atras un sprijin și o solidaritate fără precedent și din partea comunităților din diasporă din țările vecine, cum este Moldova, Polonia și Ungaria. Diaspora din Republica Moldova a colectat 160 000 de dolari pentru a sprijini găzduirea refugiaților ucraineni în țara lor de origine.  

Sprijinul diasporei pentru dezvoltarea continuă a țării nu este ceva necunoscut pentru Moldova, acesta având deja experienţe de a transforma emigrația într-o forță motrice pentru dezvoltarea locală. Prin intermediul rețelei sale de peste 160 de Asociații de Băștinași, membrii diasporei au contribuit la peste 300 de inițiative și proiecte locale în comunitățile lor, de care au beneficiat peste 350 000 de persoane. În pofida impactului pe care îl are războiul din Ucraina asupra Republicii Moldova, aceasta a dat dovadă de un sprijin extraordinar. Deși autoritățile publice centrale și locale au răspuns rapid la nevoile imediate ale populației de refugiați, numeroase constrângeri au pus serios la încercare capacitățile acestora de a face față fluxului constant de refugiați și au fost necesare intervenții și sprijin suplimentar.

Timp de trei luni, 29 de asociații de băștinași au ajutat autoritățile și comunitățile locale să ofere asistența necesară refugiaților din Ucraina. Iar o bună parte din această asistență a venit din partea diasporei, care a răspuns cu sprijin financiar și sub formă de produse esențiale.

Consolidarea rezilienței pentru a răspunde la criză

Răspunsul rapid a fost posibil, de asemenea, datorită proiectului „Migrație și dezvoltare locală” al PNUD Moldova, care deja lucra prin intermediul asociațiilor de băștinași pentru a conecta emigranții moldoveni cu localitățile de origine. Astfel de eforturi au consolidat încrederea și coeziunea socială la nivel local și au stimulat, de asemenea, angajamentul diasporei, menținându-i pe cei din străinătate mereu conectați cu locul lor de origine și implicați în viața de acasă. Până acum, inclusiv cu sprijinul PNUD, localitățile și asociațiile partenere au găzduit în total peste 13 800 de refugiați.

În întreaga regiune, există multe exemple în care diaspora a împărtășit informații esențiale, a oferit sfaturi și a inițiaț un dialog deschis pentru a inspira pe alți membri ai diasporei să dezvolte propriile inițiative împotriva pandemiei. Aceste practici demonstrează cum strategiile eficiente de implicare a diasporei pot fi valorificate rapid pentru a răspunde la situații de criză.

Implicările inițiale ale diasporei în dezvoltarea locală, testate de PNUD, au valorificat relațiile pentru a construi o cooperare sistematică între diasporă și autorităţile publice locale, care s-au dovedit a fi deosebit de importante în situații neprevăzute de criză. Aceste practici pot fi replicate și utilizate în afara situațiilor de urgență, pentru a accelera implementarea ODD-urilor. Cooperarea cu guvernele pentru formularea unei abordări instituționale de implicare a diasporei și interacțiune permanentă cu aceasta, poate stabili relații mai durabile și cu mai mult impact.

[1] Număr calculat în baza estimărilor Băncii Mondiale, precum și în baza datelor naționale disponibile ale țărilor.