În Moldova, turismul rural accelerează dezvoltarea economică locală

16 July 2024

Peste jumătate dintre casele din satul Palanca, de la granița cu Ucraina, au găzduit refugiați. Una dintre ele este pensiunea „Casa Veche”, sprijinită de PNUD și Elveția, aparținând Tatianei și lui Zaharia Aramă.

În pofida unei creșteri economice durabile timp de două decenii, Moldova rămâne printre cele mai sărace țări din Europa. Deși modelul său de dezvoltare economică bazat pe remitențe a generat creștere și a redus sărăcia, acesta a devenit mai puțin sustenabil cu mult timp înainte de recentele crize suprapuse. Pandemia, criza energetică și fluxurile de refugiați cauzate de războiul din Ucraina au evidențiat clar că modelul de dezvoltare al Moldovei este vulnerabil la șocuri. În 2022, Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei a înregistrat o scădere de 5%, comparativ cu 2021. Repercusiunile războiului din Ucraina au continuat să afecteze creșterea economică a Moldovei și în 2023, înregistrându-se o creștere modestă de 0,7%.

Acum câțiva ani, am observat că, deși au fost direcționate eforturi semnificative  către stabilizarea situației macroeconomice și îmbunătățirea mediului de afaceri la nivel național, dezvoltarea economică locală avea nevoie de o nouă perspectivă. Atunci, echipa PNUD a inițiat abordarea Investițiilor în Produsele Locale, încurajând comunitățile, în special cele rurale, să își identifice specializarea, așa-numitul avantaj comparativ. Așa cum era de așteptat, potențialul turistic local neexploatat a apărut ca fiind una dintre cele mai promițătoare nișe. 

Turismul local poate schimba parcursul dezvoltării economice a Moldovei. Destinațiile și atracțiile vinicole ale țării, cetățile, mănăstirile, peisajele pitorești și satele tradiționale atrag suficienți vizitatori curioși de a sfida eticheta de „cea mai săracă țară din Europa”, pentru a savura istoria și cultura locală. 

Pentru ca acest potențial să se realizeze, sunt necesare investiții pentru a îmbunătăți infrastructura, accesul la atracțiile turistice, dezvoltarea serviciilor și produselor turistice. Toate acestea aduc beneficii economiei locale și membrilor comunității, datorită serviciilor legate de cazare, alimentație, tururi ghidate, meșteșuguri locale și experiențe oferite turiștilor. 

Astfel, PNUD și partenerii săi - Uniunea Europeană, Suedia, Republica Cehă, Elveția, Marea Britanie, Japonia - au susținut mai multe entități turistice din toată țara să devină mai competitive.

Pe lângă cele peste 45 de pensiuni care au primit asistență financiară pentru a păstra atmosfera tradițională și patrimoniul național, PNUD susține și noile tendințe și oferte unice, cum ar fi facilitățile de glamping (o formă de camping care include facilități moderne și confortabile) operaționale pe întreaga durată a anului, hotelurile și hostelurile-capsulă și inovațiile în agro-turism. 

Sprijinul oferit de PNUD și partenerii săi a stimulat, de asemenea, dezvoltarea activităților conexe, cum ar fi creșterea animalelor, agricultura și artizanatul, ducând la diversificarea pachetelor turistice și la conservarea unui număr mare de case vechi.

Clusterizarea - modalitatea inteligentă de guvernare economică la nivel local 

PNUD a adoptat abordarea clusterizării economice ca una dintre principalele elemente pentru consolidarea competitivității economice sustenabile, digitale și reziliente.

Astfel, PNUD a elaborat o metodologie adaptată pentru zona rurală din Moldova, integrând în mod organic micro-clusterizarea afacerilor și dezvoltarea lanțului valoric agro-alimentar-turistic. Această abordare s-a dovedit extrem de eficientă în stabilirea și consolidarea parteneriatelor între actorii implicați în destinațiile turistice. Dezvoltarea lanțului valoric agro-alimentar-turistic implică îmbunătățirea activităților agricole, de producție alimentară și turistice într-o regiune-țintă. Scopul său este de a stimula sinergiile între sectoarele agriculturii și turismului, contribuind astfel la creșterea economică, durabilitatea și dezvoltarea locală. Aceste parteneriate unesc sectorul privat, autoritățile locale și regionale și potențialii investitori, promovând ecosisteme turistice robuste. Ca rezultat, ecosistemele nu doar sprijină afacerile existente, dar și stimulează eficiența colectivă caracteristică destinațiilor turistice compacte. 

În baza acestei abordări, PNUD Moldova a facilitat crearea a trei clustere turistice în Cahul, Ungheni și Dubăsari. Aceste trei clustere includ 80 de entități turistice și servesc drept platforme pentru colaborarea între întreprinderile locale, autoritățile publice locale și instituțiile de cercetare și dezvoltare, amplificând astfel impactul lor colectiv și competitivitatea pe piață. 

O realizare remarcabilă este recunoașterea comunității Văleni din micro-clusterul turistic „Via Cahul” drept „Cel mai bun sat turistic din lume” de către Organizația Mondială a Turismului în 2023.

Un alt succes remarcabil este micro-clusterul turistic „Inima Nistrului", susținut de PNUD în Dubăsari. Numărul de vizitatori a crescut de la zero la peste 100.000 în perioada 2018 - 2023, datorită dezvoltării infrastructurii de ospitalitate de bază și unei ample campanii de promovare susținute de PNUD. În continuare, clusterul „Inima Nistrului" va continua să obțină performanțe pe termen mediu și lung. Doar în 2024, cu sprijinul PNUD, antreprenorii locali vor lansa 9 facilități de cazare, 5  localuri gastronomice și 6 servicii de divertisment turistic. Această extindere este menită să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri, contribuind la o creștere economică semnificativă în regiune.

instruire, mentorat, consultanță, activități de conștientizare și campanii de promovare. A fost valorificată expertiza academică pentru a proiecta și evalua impactul inițiativelor în turism și pentru a promova o cultură a antreprenoriatului local. Au fost elaborate programe de formare personalizate cu accent pe economia circulară, evidențiind rolul tehnologiilor inteligente și verzi în dezvoltarea clusterelor și importanța tranziției către o economie circulară, având în vedere impactul socio-economic și de mediu al acesteia. Membrii clusterelor turistice participă periodic la evenimente și expoziții internaționale. Prin intermediul parteneriatelor cu organizațiile internaționale, turismul este integrat în eforturile de conservare culturală, asigurând astfel că activitățile turistice locale contribuie la protejarea patrimoniului cultural.

Pentru a răspunde cerințelor de angajare din sector, PNUD a dezvoltat un program profesional de formare în domeniul călătoriilor, turismului și agrementului „Dezvoltarea activității turistice în mediul rural”. Testat inițial pentru membrii micro-clusterului turistic „Inima Nistrului”, programul a fost absolvit cu succes de către 26 de participanți/te care au obținut calificarea de lucrător/lucrătoare în pensiuni turistice. Cursul, care își propune să dezvolte competențe în turismul rural, acoperă aspecte precum valorificarea atracțiilor turistice locale, organizarea activităților recreative în turismul rural, organizarea serviciilor de catering și dezvoltarea strategiilor de marketing. Cu o durată totală de 300 de ore de instruire, echivalentă cu 10 credite academice, programul urmează să fie extins la nivel național, îmbunătățind capacitățile operatorilor de turism rural din întreaga țară.

Colaborarea cu autoritățile publice locale și revitalizarea patrimoniului cultural - așii din mânecă

În această călătorie complexă și transformațională, apreciem mult colaborarea noastră cu autoritățile publice locale, care joacă un rol esențial în identificarea și abordarea nevoilor prioritare legate de modernizarea infrastructurii locale și furnizarea serviciilor publice, contribuind astfel la sporirea atracției turistice a regiunilor.

Am facilitat astfel înființarea unei platforme de dialog între sectorul privat și autoritățile publice locale, care încurajează discuții periodice pentru identificarea nevoilor și a obstacolelor cu care se confruntă afacerile locale.

Eventual, toate discuțiile abordează infrastructura locală care necesită investiții capitale. Considerăm că investițiile strategice în proiectele de infrastructură locală, concentrate pe domenii precum drumuri, salubritate, agrement și patrimoniu cultural, contribuie la crearea unor destinații mai atrăgătoare și durabile pentru turiști.

De-a lungul timpului, PNUD Moldova și partenerii săi au implementat peste 84 de proiecte de infrastructură în 71 de localități, cu un buget total de 12,2 milioane USD.

Conservarea patrimoniului cultural a fost și ea o prioritate, combinată cu sprijinul pentru meșteșugarii locali, organizarea de evenimente culturale și menținerea siturilor istorice. Cu sprijinul financiar al UE, două edificii de amploare ale patrimoniu cultural (Circul din Chișinău și Cetatea din Tighina/Bender) și zece obiective culturale de pe ambele maluri ale râului Nistru au fost conservate și restaurate.

Branduri locale, trenduri globale 

În 2021, regiunile Cahul și Ungheni și-au creat propriile branduri, o premieră pentru Republica Moldova, realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Identitățile vizuale dezvoltate au contribuit la consolidarea competitivității în multiple domenii, inclusiv turism, investiții, atragere a afacerilor, exporturi, promovare externă și atragere a capitalului uman, beneficiind atât comunitățile rurale și urbane, cât și entitățile economice, instituțiile publice și asociațiile obștești. 

În ultimii ani, eforturile de colaborare dintre PNUD Moldova, comunitățile locale și diverși actori au jucat un rol esențial în transformarea peisajului turistic al Moldovei. De la crearea brandurilor regionale unice până la conservarea patrimoniului cultural, promovarea practicilor de turism durabil, proiecte de infrastructură, sprijin financiar și parteneriate strategice, aceste inițiative nu doar că au atras vizitatori și investiții, dar au creat și un sentiment profund de mândrie și identitate în comunitățile implicate.

La final, vom cita Organizația Mondială a Turismului despre potențialul dezvoltării turismului: „Turismul rural are un potențial ridicat de stimulare a creșterii economice locale și a schimbărilor sociale datorită complementarității sale cu alte activități economice, contribuției sale la PIB și creării de locuri de muncă, precum și capacității sale de a promova dispersarea cererii în timp (combaterea caracterului sezonier) și pe un teritoriu mai larg."