Pe măsură ce devine evidentă legătura dintre nivelurile de poluare a aerului, care afectează sistemul respirator și numărul mai mare de decese survenite din cauza COVID-19, un studiu comun al PNUD și al Agenției Spațiale Europene (ASE) oferă informații despre impactul pandemiei asupra calității aerului în Republica Moldova și Ucraina.

Circa șapte milioane de oameni mor prematur din cauza bolilor provocate de poluarea aerului. Monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, hidrocarburile și plumbul - concentrațiile acute de particule fine duc la inflamația tractului respirator, cel pulmonar și cel cardiovascular. Astfel, persoanele care au aceste afecțiuni vor avea și mai mult de suferit în cazul infectării cu virusul SARS-CoV-2. „În combinație cu o infecție virală, acești factori inflamatori pot duce la o evoluție gravă a bolii", susține Mario Rohrer, cercetător la Institutul de Științe ale Mediului al Facultății de Științe a Universității din Geneva (UNIGE) și director al Meteodat.

În încercarea de a vedea efectele pandemiei „din spațiu”, studiul „Impactul COVID-19 asupra calității aerului în Ucraina și Republica Moldova” folosește date obținute prin satelit pentru a înțelege poluarea aerului după impunerea restricțiilor pandemice și care regiuni sunt cele mai vulnerabile.

Utilizând datele de observare a pământului care completează sistemele tradiționale de monitorizare, studiul prezintă într-o lumină nouă impactul COVID-19 asupra calității aerului și a emisiilor generate de transport și industrie. În acest fel, factorii de decizie și practicienii au o nouă perspectivă privind politicile de mediu și din domeniul sănătății.

În cazul Moldovei, nivelul de poluare a aerului este considerat unul relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și este, în mare parte în limita orientărilor privind calitatea aerului furnizate de Organizația Mondială a Sănătății.

Una dintre principalele concluzii ale studiului este că, deși măsurile de restricție din primăvara anului 2020 au provocat o recesiune economică gravă, dar care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, în general, modificarea datelor privind poluarea aerului nu a fost considerabilă.

În Ucraina, unde poluarea aerului este una dintre cele trei preocupări majore de mediu ale populației, combinația dintre informațiile obținute datorită inițiativelor cetățenilor de a colecta date, stațiile de monitorizare la sol și datele obținute prin satelit ar putea oferi un impuls real pentru o politică de mediu eficientă și pentru soluții inovatoare în software, sănătate, modelare de date și sisteme inteligente de notificare.

„Sunt încrezătoare că studiul va crea noi platforme de discuții și va deschide calea spre încorporarea datelor de observare a pământului cu cele oferite pe plan local și în ecosistemele naționale de date”, a declarat Mirjana Spoljaric, sub-secretară generală a Organizației Națiunilor Unite, administratoare adjunctă PNUD și directoare a Biroului regional PNUD pentru Europa și CSI.

„Prezentul studiu poate fi văzut ca parte a eforturilor Agenției Spațiale Europene de a conferi o nouă lumină asupra schimbărilor în societate și economice care au loc în prezent din cauza pandemiei de coronavirus. Monitorizarea calității aerului din spațiu este una dintre numeroasele aplicații prin satelit care pot sprijini procesul de elaborare a politicilor pentru durabilitate”, a declarat Maurice Borgeaud, șef al Departamentului Știință, Aplicații și Climă din cadrul Direcției Programe de Observare a Pământului, Agenția Spațială Europeană.

Poluarea aerului este cel mai mare risc ecologic pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și îmbolnăvire la nivel global. Cu COVID-19 care afectează în principal sistemul respirator, datele din satelit pot oferi informații fiabile și salvatoare de vieți pentru persoanele cu predispoziție la boli cardiovasculare și respiratorii, precum și pentru alte grupuri vulnerabile cu privire la calitatea aerului pe care îl respiră.

Cetățenii conștienți de faptul că poluarea aerului le afectează sănătatea pot solicita autorităților să abordeze cauzele la nivel de oraș sau de țară, inclusiv sursele ineficiente de transport, ardere a combustibilului fosil și a deșeurilor și activităților industriale. Un pas important în reducerea bolilor cauzate de expunerea la poluarea aerului este acela de a face informațiile despre calitatea aerului la fel de accesibile ca și datele de la un termometru amplasat în afara unei ferestre.