Se împlinește un an de când Republica Moldova are adoptat un Program național de adaptare la schimbările climatice, document prin care autoritățile și-au propus să sporească reziliența climatică a șase sectoare esențiale - agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier. Programul a fost elaborat cu sprijinul PNUD Moldova și al Fondului Verde pentru Climă. 

Pentru a fi în pas cu viziunea națională, tot mai multe orașe și sate din țară adoptă planuri locale de adaptare la schimbările climatice. Ocnița, Bălți, Călărași sau Anenii Noi sunt doar câteva dintre localitățile ce și-au setat în ultimii ani scopul de a tempera efectele negative ale încălzirii globale. 

Autoritățile orașului Anenii Noi spun că, de-a lungul ultimilor ani, au implementat diverse măsuri pentru a se adapta la schimbările climatice. Printre acestea se numără instalarea unui sistem de iluminat stradal cu becuri LED, cunoscute pentru eficiența lor energetică. De asemenea, au fost termoizolate blocurile liceului „Mihai Eminescu” din localitate, iar până la finele anului se vor termoizola cele două grădinițe din oraș.

Înțelegând că sunt necesare investiții pentru a fortifica capacitatea comunității de a face față provocărilor generate de schimbările climatice, primarul localității, Alexandru Mațarin, a luat în serios posibilitatea elaborării și adoptării unui Plan de adaptare la schimbările climatice. În acest proces, administrația orașului a fost sprijinită de experții proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă, documentul fiind adoptat în luna aprilie a acestui an. 

Alexandru Mațarin speră că de acum înainte investițiile în localitate se vor face ținându-se cont inclusiv de schimbarea climei.

„Temperaturile de aproape 40 de grade reprezintă o problemă pentru că afectează culturile agricole și afectează sănătatea localnicilor. Ne dăm seama că fără măsuri de adaptare la schimbările climatice situația se va înrăutăți de la an la an. Noi nici până acum nu am fost pasivi, am căutat tot felul de soluții pentru a demara inițiative ce ne-ar ajuta să facem față provocărilor climatice. În plus, organizăm frecvent acțiuni de împădurire a zonelor din jurul orașului, implicând activ comunitatea locală”, spune primarul localității. 

Alexandru Mațarin spune că inițiativa de a introduce adaptarea la schimbările climatice printre prioritățile de dezvoltare a localității a fost susținută de managerii instituțiilor de învățământ din Anenii Noi. Unii nu s-au lăsat rugați de două ori pentru a lansa proiecte menite să reducă efectele negative ale schimbărilor climatice. 

Directoarea liceului „Mihai Eminescu”, Victoria Borisov, se mândrește cu izolarea termică a blocurilor de studii ale instituției. 

„Odată adoptată această măsură, am economisit sume importante de bani pe care, ulterior, le-am investit în materiale și echipamente noi pentru studii. Credem că aceste acțiuni nu doar ajută la reducerea consumului de energie, dar le oferă elevilor și un exemplu de responsabilitate față de mediu și de importanța de a avea grijă de resursele noastre. Astfel, ne străduim să le insuflăm un simț al responsabilității și să le arătăm cum pot contribui și ei la protejarea mediului înconjurător”, e de părere Victoria Borisov.  

Entuziasmul directoarei de liceu este împărtășit și de Svetlana Zatic, care conduce grădinița „Andrieș” din Anenii Noi. Ea consideră că implementarea proiectelor ecologice îi ajută să-i învețe pe copii să aibă grijă de mediul înconjurător. 

„Educația ecologică începe de la cea mai fragedă vârstă și la grădinița noastră, încurajăm copiii să observe, să întrebe și să învețe cum funcționează lumea din jurul lor. Astfel, ne propunem nu doar să stimulăm curiozitatea copiilor, dar și le dezvoltăm un simț al responsabilității față de mediu”, explică Svetlana Zatic.

În ultimii ani, tot mai multe sate și orașe din țară sunt interesate să aibă planuri de adaptare la schimbările climatice. De ce? Pentru că un asemenea document le permite, întâi de toate, să obțină finanțare pentru proiecte de eficiență energetică. De asemenea, reprezintă și o garanție că generațiile viitoare vor avea oportunitatea să trăiască într-un mediu mai sănătos. 

Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete. Pentru a diminua efectul negativ al încălzirii globale, Guvernul a adoptat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia.